Nu putem decât să ne bucurăm că încă mai există oameni preocupaţi de situaţia animalelor din grădinile zoologice din România!

Daiana Ghender, medic veterinar şi directoare a grădinii zoologice de la Oradea, a clarificat, pentru libertatea.ro, povestea celor 14 lei, care potrivit presei britanice ar fi „condamnaţi la moarte”.

E adevărat că săracele animale stau înghesuite, primesc mâncare doar cât să nu moară de foame şi “se află la limita subzistenţei”, potrivit directoarei. Cu toate acestea, „e vorba despre exemplare tinere, cei 14 lei fiind graşi, frumoşi şi pline de energie, dar nu datorită condiţiilor de viaţă, ci din cauza lipsei spaţiului şi a sedentarismului”, a spus Ghender pentru libertatea.ro, adăugând că felinele sunt obligate să doarmă pe beton, ceea ce le dăunează sănătăţii.

Medicul veterinar a confirmat faptul că jurnaliştii britanici au exagerat puţin. Dar ei, măcar, încearcă să strângă fonduri, să sensibilizeze publicul. “Dacă ar dona măcar o liră fiecare cititor al ziarului care are tirajul de sute de mii de exemplare, tot s-ar strânge nişte bani”, spune încrezătoare doamna Ghender, adăugând că “ai noştri” nu au mai făcut nimic din ’89 încoace.

Problema ar fi putut fi soluţionată de trei luni de zile, dacă nu ar fi existat atâta birocraţie, directoarea de la zoo spunând că există fonduri de 4 miliarde de euro destinate refacerii habitatelor, bani care sunt blocaţi la Ministerul Mediului.

O altă soluţie ar fi transferarea a trei feline într-un parc din Africa de Sud şi păstrarea celorlalte 11 la Oradea, într-un spaţiu de 1 hectar, care se speră că va fi amenajat în viitor. Din păcate, nici aceste două soluţii nu sunt posibile în viitorul apropiat, tot din lipsă de fonduri, doar „banii sunt folosiţi pentru fotbal”, a spus mai în glumă, mai în serios, Ghender, nu înainte de a ne asigura că va lupta până la capăt pentru binele animalelor.

Medicul veterinar speră ca rezolvarea să vină tot de la britanici, care chiar dacă au prezentat distorsionat problema în presă, încearcă să atragă sponsorizări pentru transferarea tuturor celor 14 lei, la Yorkshire Wildlife Park.

Mai mult, se pare că nu doar situaţia leilor este tragică. „Urşii, lupi şi toate felinele mari suferă din cauza lipsei de spaţiu şi a unui habitat adecvat”, a mai spus Ghender, adâugând că în luna octombrie se va îcnerca transferarea a doi lei la Zărneşti, cu toate că şi acolo există prea multe animale pentru spaţiul deţinut.

Doamna Daiana Ghender se alfă la conducerea zoo Oradea din 22 aprilie 2009, de atunci, dânsa nefiind responsabilă în nici un fel pentru situaţia din anii anteriori, nici măcar pentru bugetul pentru anul acesta, care a fost alocat înainte de venirea dânsei. Cu toate acestea, doamna Ghender ne-a declarat că se află acolo pentru ca să rezolve problemele. “Voi reuşi şi pentru leii din Zoo!, ne-a asigurat dânsa.

Sursa: Libertatea.ro

Fără îndoială, indiferenţa, interesele şi recenta recesiune au afectat multe locuri şi lucruri dragi nouă printre care şi acele instituţii care au adus multora o copilărie mai frumoasă: parcurile zoologice.

Putem să condamnăm la infinit autorităţile pentru că nu se implică sau să acuzăm, în cele mai dese cazuri nefondat, administratorii. Dar poate că este cazul ca noi, oamenii de rând, să luăm atitudine.

Proiectul “Schimbăm împreună” îşi propune, exact aşa cum spune şi titlul, să schimbe ceva în această ţară. Poate că suntem prea mici să schimbăm mentalităţi sau funcţii. Dar ne-am oprit la parcurile zoologice…

Şi pentru a ne duce visul departe, avem nevoie de ajutorul vostru. Please donate!

Împreună putem aduce şi grădinile zoologice de la noi la standarde europene. Alătură-te asociaţiei pentru protecţia animalelor Ciufi şi donează!

Imprevizibile si prietenoase, jucause si primitoare, cele mai cunoscute gradini zoologice din Europa reprezinta adevarate surse de imbogatire spirituala si culturala. Asemenea experiente reprezinta, intr-adevar, o modalitate excelenta de a ne petrece timpul in mod placut si totodata constructiv.

Daca atunci cand gandul va zboara la gradinile zoologice, le asociati, automat, cu imaginea animalelor triste, a caror libertate este ingradita de garduri si bare, este timpul sa va schimbati aceasta conceptie.

In zilele noastre, cele mai cunoscute gradini zoologice din Europa constituie adapostul a numeroase specii, oferindu-le un mediu extrem de primitor, identic cu cel natural. Si sa nu uitam ca cea mai mare placere a vizitatorilor o constituie faptul ca, pot intra in contact cu aceste creaturi minunate, indiferent de specie sau marime.

Mai mult decat atat, gradinile zoologice reprezinta singura modalitate de conservare a speciilor pe cale de disparitie, al caror numar devine tot mai ingrijorator – la sfarsitul anului trecut numarandu-se 16.306 specii de acest gen, potrivit The World Conservation Union`s Red List of Threatened Species.

De fapt, multe dintre speciile pe cale de disparitie nu mai pot fi gasite de mult timp in habitatul lor natural, gradinile zoologice reprezentand singura posibilitate a acestora de a-si perpetua specia, si singura sansa pe care o avem noi de a le admira.

In consecinta, luati in considerare vizitarea unei gradini zoologice in urmatoarea excursie pe care o veti face in afara tarii, ca o componenta neconventionala a clasicului itinerar si, cu siguranta, nu veti regreta. Cu siguranta va fi o experienta uimitoare, care va aduce mai mult decat o pata de culoare sejurului. Iar daca doriti o experienta cu adevarat inedita, puteti alege sa petreceti o zi chiar ca ingrijitor de animale, la una dintre cele mai fascinante gradini zoologice din Europa, Chester Zoo (Anglia).

Basel Zoo, Elvetia

Cunoscuta si sub nume le de Zolli, minunata gradina zoological Basel Zoo se lauda cu un numar de aproximativ 1 milion de vizitatori anual, constituind a doua mare atractie a Elvetiei, dupa Cascada Rhine din Schaffhausen. Inaugurata in 1874, Basel Zoo gazduieste peste 6.000 de animale, ce fac parte din 600 de specii diferite: hipopotami pitici, carabusi exotici sau magarusi salbatici din Somalia. Nu trebuie ratatat extraordinarul vivariu ce prezinta evolutia vietii pe pamant.

Beauval Zoo, Franta

Beauval Zoo si-a inceput activitatea in 1980, ca adapost pentru mai bine de 2.000 de specii de pasari provenite din toate colturile lumii. Aducerea unor specii de animale exotice, precum girafe sau maimute, un deceniu mai tarziu, a transformat-o intr-o veritabila gradina zoologica. Momentan, Beauval Zoo gazduieste peste 4.000 de animale din cele mai diverse specii din intreaga lume, de la faimosul cuplu de tigri albi – Gorby si Raisa – pana la lamantinii gemeni, Quito si Luna.

Berlin Zoological Garden, Germania

Berlin Zoological Garden este recunoscuta in lumea intreaga pentru raritatile expuse, constituind, totodata, cea mai mare colectie de animale din lume: 13.900 exemplare, din 1.440 de specii diferite.

Deschisa inca din anul 1844, aceasta gradina zoologica a fost reconstruita dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in urma caruia a fost distrusa in totaliatate.

Chester Zoo, Anglia

Fondata in anul 1934 de catre George Mottershead, care visa la o gradina zoological fara bare, Chester Zoo (care se intinde pe mai bine de 44 de hectare) a ramas fidela principiilor sale de conservare, desi numarul de exemplare avute in grija a crescut constant.

Cea mai populara gradina zoo din Marea Britanie, Chester Zoo se mandreste cu cea mai mare zona imprejmuita destinata urangutanilor din Europa (Realm of the Red Ape) si cu impresionanta colectie de elefanti asiatici.

Prague Zoological Garden, Cehia

In ciuda marimii sale relativ mici (aproximativ 45 ha, 4.600 de exemplare din 630 de specii), gradina zoologica din Praga a reprezentat, multa vreme, cel mai mare habitat artificial din intreaga lume in care se cresteau animale.

Doar anul trecut, aici au luat nastere soparle din specia komodo, o caprioara pudu – cea mai mica specie de caprioare din lume – girafe Rothschild (o specie pe cale de disparitie) si mai multe broaste testoase-leopard.

Schonbrunner Zoo, Austria

Fondata in 1752, Schonbrunner Zoo este cea mai veche gradina zoologica din lume. Printre cele mai renumite atractii se numara casa in care se simuleaza ploaia in junglele din Borneo, la fel ca si noul Arctic Polarium, unde vizitatorii pot saruta prietenosii pinguini si simpaticele foci in inconfundabilul stil al eschimosilor. Pentru a va face o imagine si mai completa, va recomandam sa asistati la momentele in care sunt hraniti si ingrijiti elefantii africani, leii de mare sau vulturii egipteni.

Este o situaţie foarte dificilă, dar cu ajutorul tău putem schimba! Donează pentru dezvoltarea parcurilor zoologice din România.

Hrană „de criză”

Animalele de la Grădina Zoologică din Hunedoara stau în cuşti de dimensiunea unor cutii de chibrituri şi primesc hrană « de criză ». Zilele trecute, în timp ce vizitatorii se îngrămădeau să le admire, animalele erau nevoite să se hrănească doar cu pâine înmuiată în apă, indieferent că era vorba despre vulpi, cîini, pisici sau nutrii sau păsări. În schimb, lupii aveau o bucată de os fără nici un pic de carne, iar în cuşca urşlilor era doar un vas ruginit cu apă. În plus, bazinele în care altădată se afla apă, în care animalele se scăldau erau uscate, iar pentru nutrie o lădiţă de plastic ţinea locul fostului bazin.

Banane de la vizitatori

Doar babuinul are o banană, primită de la un vizitator. Îngrijitorii animalelor adăpostite la Grădina Zoologică din Hunedoara au recunoscut că situaţia este ingrată, însă spun că vina nu este a lor. « Nu am avut ce să facem. Nu a venit maşina de la abator şi altă soluţie nu am avut. Dar nu e prima dată. Au fost şi trei zile fără hrană, şi nu o dată, dar şi în sălbăticie se întâmplă la fel. Stau mai multe zile fără mâncare şi pe urmă se hrănesc pe săturate », spune unul dintre reprezentanţii parcului. Administratorul grădinii, Ciprian Hodor, susţine, însă că nu este adevărat şi, în ciuda evidenţelor, nu crede sau nu recunoaşte că animalele au fost hrănite cu pâine şi apă. « În nici un caz nu s-a întâmplat să stea trei zile fără hrană şi nu cred că a fost vreo problemă. Oricum o zi pe săptămână este obligatoriu să se facă pauză. Fondurile pentru hrană sunt alocate de la Primăria Hunedoara şi sunt îndestulătoare. Doar la investiţii avem probleme », a declarat Ciprian Hodor.

Nu este singura problemă a Grădinii Zoologice Hunedoara, unde cuştile în care sunt ţinute cele aproximativ 70 de animale datează din 1972. Gradina Zoologica din Hunedoara este departe de cerinţele europene, în privinţa spaţiilor în care sunt nevoite sa trăiască animalele şi pe fiecare cuşcă a fost lipit un anunţ care specifică faptul că spaţiile nu sunt corespunzătoare şi vor fi înlocuite cu alte amplasamente în conformitate cu normele în vigoare. Termenul limită de conformare este 2012, dar lucrările nici măcar nu au demarat, pentru că nu sunt fonduri. Ca să o modernizeze şi să se conformeze, astfel, normelor europene, administraţia are nevoie de 500.000 de euro, din care 75% ar trebui să vină de la bugetul de stat.

Sursa: România Liberă

O anchetă a cotidianului Adevărul pune în evidenţă o realitate cruntă: o mare parte din grădinile zoologice din România sunt într-o stare deplorabilă. Alătură-te iniţiativei Ciufi şi donează pentru infiinţarea celui mai modern parc zoologic din România.

Trei parcuri cu animale din judeţul Bacău au deja lacăt la poartă, iar Grădina Zoologică din Piatra Neamţ are şanse să obţină aviz de mediu dacă măreşte cuşca lupului şi exportă leul în Africa. Grădinile zoologice care nu îndeplinesc normele UE de protecţie a animalelor în captivitate riscă să fie închise dacă nu îmbunătăţesc condiţiile de viaţă ale necuvântătoarelor pe care le găzduiesc, a anunţat în repetate rânduri Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În Bacău, de pildă, toate cele trei grădini au fost închise şi numai cea din Oneşti are şanse să fie redeschisă, pentru că va intra într-un program de reabilitare. Celelalte două vor fi transformate, cea din Buhuşi într-un orăşel al copiilor, iar cea din municipiul Bacău, în depozit al primăriei.Ţarcuri înghesuite, cu gratii ruginite şi ciment măcinat de vreme pe jos. Aceste veritabile puşcării ar trebui să fie „casele” animalelor rămase încă în fosta grădina zoologică din Buhuşi: trei lei, un urs tibetan, cinci câini dingo, câţiva cai şi un porumbel. De la 1 ianuarie 2007, grădina, înfiinţată acum aproape 30 de ani, a fost închisă pentru că nu îndeplineşte normele europene.

„Nu am primit aviz de mediu. Au dat legea să facem spaţii mai mari pentru animale, dar noi nu avem nici teren şi nici bani”, explică Constantin Negulescu, directorul Clubului Elevilor din Buhuşi, care administrează parcul zoo. Acesta a fost finanţat până acum de Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău. Din cele peste 30 de animale care erau admirate de vizitatori până când pe poarta grădinii s-a pus lacăt, câteva au găsit alte gazde.

Patru urşi carpatini au ajuns în rezervaţia de la Zărneşti, trei lei în Africa, iar o pereche de maimuţe pavian, una de cerbi carpatini, trei capre camerun, un ponei şi o barză au fost preluate de grădina zoologică din Bârlad. Despre cele rămase adulţii nu vorbesc în faţa copiilor.

Doi lei vor fi eutanasiaţi

Leul Betty şi leoaica Jane vor fi eutanasiaţi pentru că nu mai pot merge. Animalele rămase la Buhuşi mai dau ochii doar cu paznicul şi îngrijitorul până se va decide care le va fi soarta. Pentru leul Betty şi partenera lui Jane viitorul este sumbru. Ei vor fi eutanasiaţi pentru că au probleme grave de sănătate. „Au probleme cu picioarele, abia se mişcă. Nu mai au nicio şansă în libertate. Am luat legătura cu o asociaţie pentru protecţia animalelor să vedem cum procedăm”, explică administratorul. Ursul tibetan, care are peste 25 de ani, va fi dus în rezervaţia de la Zărneşti, iar al treilea leu, care nu mai vede cu un ochi, va fi operat şi abia apoi va fi trimis în Africa. Dacă se vor găsi bani. Câinii dingo vor ajunge la o asociaţie chinologică din Bacău, iar porumbelul, al cărui ţarc este aproape dublu faţă de cel al ursului, se va întoarce la proprietar. „Porumbelul a fost adus de primar. Îl va lua înapoi, că nu mai avem ce face cu el. Până la sfârşitul anului 2009, trebuie să eliberăm complet parcul”, explică Negulescu.

Un parc tematic, pentru copii

Pe cei 13.000 de metri pătraţi pe care se întinde acum grădina zoo din Buhuşi urmează să fie amenajate două poligoane pentru micii pompieri şi educaţie rutieră, cu finanţare de la Ministerul Educaţiei, şi un orşel al copiilor în parteneriat cu primăria. „Deocamdată, facem planuri şi avem voinţă. Trebuie făcute studii de fezabilitate, pentru că nu avem voie să estimăm singuri costurile. Deocamdată, n-avem bani nici pentru aceste studii. Asta e situaţia, iar ce va fi peste doi ani e greu de prognozat”, spune directorul de la Clubul Elevilor. Lucrările ar trebui să înceapă măcar în anul 2010.

Promisiuni de reabilitare la Oneşti

Şi cele 25 de animale sălbatice de la grădina zoologică din oraşul Oneşti trăiesc în condiţii jalnice. Autorităţile nu vor însă să renunţe la tigri, lei, urşi, maimuţe, mistreţi şi struţi. „Încercăm reamenajarea grădinii, care nu are autorizaţie de mediu şi este închisă publicului. Suntem în etapa de proiectare, după care se vor stabili sursa de finanţare şi suma necesară”, ne spune Diana Volcinschi, inginer cu probleme de mediu din cadrul primăriei, care trece sub tăcere faptul că aceste proiecte trebuiau să fie gata de anul trecut.

„Mai durează până se vor concretiza lucrurile”, spune şi Gheorghe Munteanu, directorul grădinii zoologice din Oneşti, care nici el nu şi-a pierdut speranţa. Dar, până se dezmeticesc dumnealor, animalele suferă, întrucât au spaţii vitale extrem de mici şi hrană insuficientă, din lipsă de fonduri.

La Bacău, maidanezi în loc de căprioare

După ce leoaica Dana a murit, iar leul Simbad a fost dus în Africa, câinii maidanezi din Bacău se joacă în cuşca rămasă liberă. Nici locuitorii Bacăului nu mai pot vizita animalele sălbatice aduse de fostul primar Dumitru Sechelariu în parcul Cancicov. Aici au fost încropite două ţarcuri, unul pentru o pereche de lei, Dana şi Simbad, iar celălalt pentru cinci căprioare. Acum, în loc de căprioare sunt câţiva câini comunitari. Unul a fost „botezat” Bacovia de paznicul Direcţiei de Servicii Publice.

Cât e ziua de lungă, maidanezii aleargă printre ornamentele rămase de la Crăciun, căsuţele din lemn şi sacii cu materiale de construcţii depozitaţi în fostul ţarc al căprioarelor. Când vreun trecător se apropie de gard, câinii încep să latre. Spaţiul numit pompos minigrădină zoologică şi-a desfăşurat activitatea ilegal pentru că nu avea aviz de funcţionare de la Agenţia pentru Protectia Mediului.

„Când s-au făcut verificările de mediu, noi nu îndeplineam nici condiţiile de parc, nici de grădină zoologică. Animalele nu aveau suficient habitat şi nu puteam să le extindem ţarcurile, pentru că intram sub incidenţa legii spaţiilor verzi. În plus, nu aveam nici bani”, îşi aminteşte Viorica Marcu, şeful Direcţiei Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău. Aceasta s-a arătat deranjată de întrebările jurnaliştilor de la „Adevărul”. „Pe cine vreţi să îngropaţi acum? Ăsta e un proiect al lui Sechelariu. Noi am rezolvat problema cu aşa-zisa grădină zoologică”, a spus Marcu pe un ton iritat.

Leoaica a înghiţit un pantof

Leul Simbad a ajuns în parcul Cancicov în 2003, fiind donat de un constănţean. Până în 2005, Simbad a avut şi o parteneră, Dana. Leoaica a murit după ce a înghiţit un pantof aruncat în cuşca ei, pe care nu l-a putut digera. Simbad a mai stat în parcul Cancicov până vara trecută, când a fost dus în Africa, în timp ce căprioarele au fost transferate într-o rezervaţie din apropiere de Bacău. În prezent, ţarcul leului, de doar cinci metri pătraţi, este pustiu.

„Acum ne uităm la câinii care s-au instalat în locul căprioarelor. Mai bine că au dus animalele de aici, că le chinuiau. Şi mirosea şi urât. Lumea venea să le vadă, dar era păcat de ele”, ne spune un tânăr băcăuan. Ca să funcţioneze grădina zoo la normele UE, ar trebui să se întindă pe jumătate de oraş.

Leul din Piatra Neamţ va pleca în Africa

Parcul zoologic Cozla, din Piatra Neamţ, situat la baza dealului cu acelaşi nume, va rămâne din septembrie fără singurul animal exotic: un leu. Felina, care nu are un nume, va scăpa de cuşca de 140 de metri pătraţi cu ajutorul fundaţiei Vier Pfoten. Animalul va fi dus în Africa.

Conducerea grădinii a făcut un memoriu la Ministerul Mediului, cerând sprijin pentru extinderea spaţiului pentrul leul captiv. Cum era de aşteptat, în lipsa unui proiect, oficialii de la Bucureşti nu au dat niciun răspuns.Grădina Zoologică este însă una de tradiţie. A fost înfiinţată în 1904, se întinde pe 1,15 hectare şi adăposteşte 40 de animale.

Cu excepţia leului, restul sălbăticiunilor sunt din fauna autohtonă: doi urşi carpatini, un cerb, două căprioare, câţiva fazani, porumbei, o vulpe roşie, un lup, un iepure şi câteva raţe. Doar cuşca leului şi a lupului nu au autorizaţie de mediu, motiv pentru care animalele vor fi mutate. Leul va fi trimis în septembrie în Africa, iar lupul va fi transferat la o altă grădină zoo din ţară.

„Parcul are autorizaţie de funcţionare pe 2007, iar pentru 2008 documentaţia de reautorizare este în curs. Numai spaţiul leului şi lupului nu sunt autorizate. Am trimis memoriu la Ministerul Mediului toamna trecută pentru a extinde spaţiul leului, dar nu am primis răspuns”, se scuză Elena Boureanu, directorul Urban Serv, firmă a Consiliului Local Piatra Neamţ care administrează grădina zoologică.

Ţarc european pentru urşi

Urşii din Piatra Neamţ au un spaţiu mult îmbunătăţit, 200.000 de lei fiind investiţi pentru confortul lor
În Piatra Neamţ s-au investit, în ultimii doi ani, peste 300.000 de lei pentru amenajarea spaţiilor conform cerinţelor europene. Cuştile sunt îngrijite, gratiile vopsite, iar rondurile cu flori şi copaci sunt încadrate de bănci şi pavele.

„Zilele acestea vom termina lucrările la spaţiul pentru urşi. Pentru acest spaţiu am alocat 200.000 de lei”, ne spune Boureanu, care este convinsă că parcul zoo nu va fi închis. „Nu-mi fac absolut nicio grijă. Nu îndeplinim condiţiile pentru lup şi leu, dar nu e normal să fie închisă toată grădina din această cauză”, spune ea. De altfel, în cazul închiderii grădinii, primăria ar pierde terenul. „În actul de donaţie al primarului Albu e prevăzută obligativitatea de a fi menţinută grădina zoologică. Dacă se schimbă destinaţia terenului, pierdem această suprafaţă”, precizează Elena Boureanu.

Grădina zoo este deschisă zilnic, între orele 9.00 şi 21.00. Adulţii trebuie să achite un leu intrarea, iar un bilet pentru copii costă doar 5 bani. Ca atare, animalele de la Cozla sunt vizitate anual de 70.000 de personae. Cheltuielile anuale cu hrana şi întreţinerea animalelor se ridică la 180.000 de lei, în timp ce din vânzarea biletelor se adună doar 70.000 de lei.
Mergem în pierdere, pentru că sunt costuri mari. Avem la dispoziţie numai fonduri proprii.

Elena Boureanu,
administrator Grădina Zoo Piatra Neamţ

Sursa: Adevarul

În urma unui repotaj ProTV a fost pusă evidenţă sărăcia lucie în care se zbat multe dintre parcurile zoologice din România. este de datoria noastră să schimbăm ceva. Alătură-te iniţiativei Ciufi şi donează pentru parcurile zoologice din România.

Dovada stau multe dintre gradinile zoologice din Romania, unde situatia este disperata. La Craiova, vizitatorii pot admira mai mult animale donate de binevoitori.

In schimb, dintre salbaticiunile gradinii zoologice, multe au pierit de batranete sau din cauza stresului. Ingrijitorii se plang ca fondurile de care dispun abia le ajung sa le hraneasca pe cele care au supravietuit.

Situatia grava a gradinii zoologice din Craiova se observa si din bilantul facut de o comisie a Primariei. Cateva animale nu au mai fost gasite la inventariere. Printre acestea, un uliu, un strut si trei porci vietnamezi.

Locuitorii Craiovei deplang si ei starea in care se afla animalele din gradina zoologica.

“Am fost chiar zilele trecute in parc. M-am uitat la animale si sunt cam batrane. Ar trebui sa se investeasca mai mult, daca i-ar interesa mai mult subiectul, cu siguranta ca s-ar gasi bani”, spune un localnic.

In custile gradinii zoologice din Craiova vizitatorii mai pot admira rate mandarine, un cerb lopatar, un fazan si un leu. Toate, donate de binevoitori.

Sursa: ProTV